In Egipt

Zburam deasupra Egiptului indreptandu-ma catre statuia Sfinxului.

Ajungand in fata templului aterizez pentru cateva minute si ma lasasem cu corpul de leu in pozitie culcat iar labele din fata ridicate si apoi imi inclinasem capul. Stateam ca intr-o pozitie de rugaciune. Nu stiam daca toti sfinxii fac asta insa eu care observasem oamenii indeaproape si care ma simteam mai mult om decat sfinx, consideram ca e nevoie sa imi fac o rigaciune catre zei de cate ori trec pe langa templu.

Ramasesem afara langa templu, nu as fi vrut sa intru in templu sa deranjez.

Auzind incantatiile ma astpetam ca apoi sa fie lasata si ceva mancare acolo ca ofranda pentru zei si ma gandeam ca apoi cand pleaca lumea, sa merg sa mananc ce lasa ei acolo. Oricum vor crede ca au acceptat zeii ofrandele lor. Ma gandeam eu. Astfel sar fi bucurat si stomacul meu dar si sufletele lor.

Chair daca eram sfinx mai mult dadeam atentie partii mele umane decat a celei de sfinx. Eram o tocilara si pazitoarea unei biblioteci mistice. Eu aveam in minte un plan pentru a salva populatia de inundatiile ce  de data aceasta se anuntau cam mari. Avand multe cunostinte stiam de dinainte semnele care anuntau o furtuna mare cu ploaie tgorentiala si revarsarea unui fluviu. Ma pozitionez in fata usii templului totusi afara din templu, pe nisipul incins, ca atunci cand va iesi din templu sa ii spun ceea ce stiam eu.